Situaţia prin care trecem cu toţii ne poate copleşi, iar pentru copii este cu atât mai dificil să treacă prin acest proces. În această perioadă extrem de critică pe care o traversăm şi nouă adulţilor ne este greu să ne adaptăm. De aceea este extrem de dificil pentru părinţi să acorde atenţia cuvenită copiilor lor. Pentru a se simţi în siguranţă, copiii au nevoie ca adulţii să le satisfacă nevoile, iar dacă acest lucru nu se întâmplă poate fi extrem de nociv pentru sănătatea lor emoţională, aspect care poate avea efecte negative pe termen lung.
Cel mai important pentru copii este să se simtă în siguranţă. Chiar şi în aceste vremuri pe care le trăim, când realitate pe care o ştiam s-a sfărâmat în bucăţele, nu trebuie să uităm că lumea înconjurătoare este privită de copii prin felul în care reacţionăm noi, adulţii în grija cărora se află. Şi să nu uităm un lucru deosebit de important, copiii sunt observatori atenţi şi specialişti în citirea limbajului nonverbal al adulţilor.
Nu e uşor nici pentru noi să ne comportăm raţional, nici noi nu ştim ce să facem cu emoţiile noastre, în situaţia aceasta atât de neobişnuită, de incertă. Lumea din afară este primejdioasă, ameninţătoare, schimbată, tot ceea ce ieri o definea a dispărut şi nu ştim nici noi la ce să ne aşteptăm.
Nu ne rămâne decât să ne ancorăm într-o realitate cunoscută, familiară, neschimbată, măcar în interiorul căminului nostru unde putem să rămânem împreună cu cei apropiaţi.
Este un moment în care putem să ne izolăm de lumea din afară, să ne oprim şi să ne privim cu atenţie pe noi şi pe cei mai importanţi oameni din vieţile noastre. Să luăm o pauză şi să privim cu atenţie la copiii noştri, să fim atenţi la emoţiile lor, să ne jucăm împreună. Astfel vom reuşi să ne simţim şi noi în siguranţă, iar copiii noştri vor percepe acest lucru ca fiind firescul, normalitatea.
Psihoterapeuta Hedvig Montgomery în cartea sa ,,Parentingul magic” nu vine nici cu soluţii magice, nici cu reţete minune care să funcţioneze de fiecare dată, ci cu sfaturi simple din viaţa cotidiană, extrase din adevăruri profunde care reprezintă conştientizarea firească a multor răspunsuri şi soluţii în relaţia cu cel mic. Acestea fac referire la modul în care copiii răspund emoţional şi comportamental la stimulii din mediul înconjurător şi la relaţionarea cu cei din jur.
Autoarea cărţii ne arată de ce este atât de importantă siguranţa pentru copii şi cum poate fi oferită de părinţi: „Încă de mici trebuie să aibă sentimente de încredere şi de siguranţă care le semnalează că sunt la locul potrivit şi că se descurcă bine. Şi, indiferent ce s-ar întâmpla, că pot apela la voi întotdeauna – că sunteţi cei care îi veţi înţelege negreşit. (…) Neconsolaţi, copiii se simt abandonaţi”, explică Montgomery.
Iată câteva modalităţi prin care părinţii pot să le ofere copiilor sentimentul de siguranţă:
Rutina zilnică Dacă se stabileşte un program zilnic pe care să îl respecte fiecare membru al familiei, atunci copiii vor avea sentimentul de normalitate. Ei au nevoie de predictibilitate, să ştie la ce să se aştepte în fiecare moment.
Activităţi comune Orice activitate care pare măruntă, făcută împreună oferă copiilor sentimentul de confort, îi asigură că părinţilor le pasă, sunt disponibili şi acolo atunci când au nevoie.
Discuţiile Deşi pentru mulţi dintre părinţi este greu să accepte acest lucru, cei mici chiar înţeleg ce spun adulţii şi de aceea este nevoie să li se spună adevărul despre ceea ce se întâmplă şi să li se ofere o explicaţie pentru îngrijorarea celor din jur. Cu ajutorul discuţiilor simple, deschiderea şi exprimarea autentică a emoţiilor copilul poate înţelege anumite lucruri. Cea mai mare greşeală pe care părinţii o pot face când trăiesc momente grele, dificile este să nu le comunice copiilor, într-un mod accesibil, la nivelul lor de înţelegere, evenimentele pe care le trăim.
A ascunde realitatea de cei mici, însemnă a le transmite că pericolul este atât de mare, de necunoscut, de ameninţător, încât copiii vor resimţi sentimentele de frică atât de intens, de copleşitor încât nu le vor putea controla.
Informaţiile pot fi oferite copiilor pe bucăţi, în cantităţi mici o dată. Pentru a ştii cât şi când să fie comunicate, părinţii se pot orienta şi baza pe ceea ce întrebă copiii.
Se crează astfel o legătură afectivă sănătoasă, bazată pe comunicare autentică, iar copiii învaţă astfel că emoţiile sunt indicii preţioase şi pot fi exprimate într-un mod adecvat.
Acceptare şi validare Este foarte important ca părinţii să le ofere copiilor suportul de care au nevoie atunci când aceştia îşi manifestă emoţiile. Indiferent de modul de abordare, comunicare a unor evenimente tragice, copiii pot fi furioşi, supăraţi, speriaţi deoarece s-ar putea simţi copleşiţi sau nu au capacitatea de a le înţelege. De aceea este deosebit de important ca părinţii să accepte reacţiile emoţionale ale copiilor, să le transmită că este firesc şi sunt îndreptăţiţi să se simtă aşa. Se poate relua discuţia după ce copilul a avut timp să proceseze trauma iniţială.
Şi nu în ultimul rând trebuie să vă amintiţi să aveţi grijă şi de voi, deoarece ca şi părinţi uităm adesea de noi înşine în această perioadă. Copiii învaţă ceea ce văd, astfel că este important să le fim modele de autoângrijire în aceste momente critice.
Pe curând şi până atunci fii liber la educaţie!